Viața e plină de suișuri și coborâșuri și câteodată pare mai simplu să renunți în fața vicisitudiniilor din drumul spre o carieră de succes, spre lansarea cu bine a unui proiect sau pur și simplu în fața birocrației corporatiste. A renunța e atât de simplu.

Din păcate ne sunt cunoscute doar destinele celor care perseverează. Nu se scriu cărți și nu se regizează filme despre cei fără de succes, sau cei care au abandonat și pierdut viziunea și au îngropat țelurile sub o patură a comfortului și a comodității. Cărțile ce abundă rafturile și amazonul aduc povestea perseverenței și a îndârjirii eroului care nu s-a lăsat pradă deznădejdii și fricii. Poveștile acestea de viață dau aripi supraviețuitorilor și îi uită pe învinși.

via Unsplash

Rămâne fără doar și poate legendară povestea lui Jobs, Steve Jobs. Cu o personalitete greu de integrat, el a dat dovadă de o viziune în fața căreia nimic nu i-a stat în cale. Viziunea lui a fost mai importantă decât familia sa sau chiar sănătatea sa într-un final dramatic. M-am gândit de câte ori aș fi abandonat eu drumul și m-aș fi angajat la firma pricipalului competitor său Bill. Dar mai mult am fost impresionat de povestea lui Ernest Shackleton în încercarea aventuroasă de a traversa primul pe jos continentul Antartica. Corabia acestuia – Endurance (în română rezistență, un nume cu adevărat providențial) se înțepenește în gheață în ianuarie 1915, iar pe timpul iernii (suntem în emisfera sudica) este rămas captiv împreună cu toți membrii expediției, pentru ca într-un final Rezistența să fie răpusă și să se scufunde în apele înghețate ale oceanului Atlantic. Rămas doar cu 3 bărci de salvare în care erau împărțiți 28 de marinari.

“Through endurance we conquer.”
― Ernest Shackleton

Călătoria pe care o încep vâslind durează nu mai puțin de 570 de km de locul în care Rezistența lor s-a scufundat. După 497 de zile de stat pe gheață sau pe apă, picioarele lor ating pentru prima dată Terra ferma pe insula Elefanului (numită așa dupa excrescențele stâncoase ce seamănă cu un elefant). Insula Elefantului este înafara oricărei rute navigabile, nelocuită de om și bătută de vânturi năpraznice. Sir Shackleton hotărăște să acopere una dintre bărci cu scânduri provenite din celelalte două bărci, să încropească o velă și să plece împreună cu un marinar și cu navigatorul lor într-o călătorie pe ocean cu o barcă de doar de 6 metri. Călătoria pe care o aveau în față era una de 1350 de km până pe insula Georgia de Sud. După 3 săptămâni pe mare ajung pe insula mult dorită, dar din păcate valurile îi obligă să acosteze pe latura opusă golfului unde se afla singurul port comercial și așezare omenească de pe insulă, astfel fiind obligați să parcurgă 51 de km pe jos peste vârfuri muntoase cu înălțimi de peste 1200 metri înălțime. Dupa 4 luni și jumătate de la plecarea sa de pe Insula Elefant, exploratorul reușeste să își salveze echipajul în întregime. Povestea lui Ernest Shackleton este o puternică lecție despre cât de importantă este îndârjirea (pentru a învinge teama, obstacolele, pentru a fi învingător).

Așadar, îndârjirea – această abilitatea de a perseverea pe durate lungi de timp, ocupă un loc fruntaș în setul de calități de care avem nevoie pentru a avea succes. Conform unui studiu extins realizat pe 30.000 de respondenți de Dr. Heidi Grant, psiholog și expert în știința motivației, cercetător în cadrul Neuroleadership Institute și autorul de best-selleruri (precum Nine Things Successful People Do Differently), alte aspecte necesare ar fi:

abilitatea de auto-monitorizare a progresului (cunoașterea exactă a cât mai avem până când ne îndeplinim obiectivul); specificitatea (o imagine clară a felului în care arată succesul pentru fiecare dintre noi); planificare (pentru a știi ce, când și unde vom acționa); atenția îndreptată spre acele acțiunii ce urmează a fi întreprinse mai degrabă decât înspre cele pe care ne dorim să le evităm (concentrarea spre acele obiceiuri care ne aduc rezultate); antrenarea voinței (care este asemeni unui mușchi ce are nevoie de exercițiu pentru a-și crește forța (vezi Willpower: Rediscovering the Greatest Human Strength- John Tierney); optimismul realist (abilitatea de a vizualiza succesul și depășirea acelor obstacole care ies în cale).

Dacă sună atractiv, puteți încerca la rândul vostru assessmentul ce urmărește abilitățile de mai sus pentru a avea o imagine mai clară despre cum ați folosit astfel de strategii când ați urmărit atingerea obiectivelor și acele arii de interes unde ați dori să acordați mai multă deoatenție. The 9 Things Diagnostic îl găsiți aici.

Perseverența se află pe primul loc în lista de mai sus, iar modele pe care eu le consider de succes în acțiunile întreprinse vin să confirme părerile celor care au participat la acest studiu. Melson Mandela și-a văzut visul preseverând în credința sa că Africa de Sud nu va mai fi asuprită de Apertheid, Mahatma Ghandi a reușit să elibereze India de puterea colonială Britanică urmărindu-și țelurile cu o îndârjire de neclintit timp de mai bine de 30 de ani. Un alt exemplu drag mie, și cred și altora, este povestea lui JK. Rowling, autoarea seriei Harry Potter care a primit acceptul pentru publicare după fusese refuzată de nu mai puțin de 17 edituri, trăia din salariul mic pe care-l primea de la o agenție de protecție a omului și dintr-un ajutor guvernamental care îi era destinat fiicei sale. Ea a investit 10 ani din viață în prima nuvelă și a primit din partea editorului recomandarea să își caute și un al doilea job pentru că din scris cărți nu își va putea susține fiica în școala generală. Acum povestea și magic lui Harry Potter este un brand care valorează 25 miliarde de dolari.

Cum reușim să fim mai perseverenți în viața noastră de zi cu zi? Abordarea mentală este soluția pe care o propun eu. Antrenarea atenției și concentrarea mentală păstreaza vie imaginea lucrului ce se vrea a fi obținut (încercați să vă înconjurați de memento-uri care vă aduc aminte de viziunea sau obiectivele voastre). O minte ce nu se lasă usor deturnată de griji, cum bine spunea Mark Twain “Am suferit în viață o multitudine de catastrofe, mare parte dintre ele nu s-au întamplat niciodată.”). O atenție atent canalizată, gândiți-vă la o lanternă care luminează înspre obiectivul dorit și care acționează motorul resurselor personale. În era multitaskingului, studiile arată că productivitatea crește odată cu revenirea la o singură activitate desfășurată într-o unitate de timp.

Totodată, la fel de importantă precum îndârjirea este orientarea spre acțiune: “Do, or not do, there is no try”, un îndemn potrivit pentru orice manual de leadership.

Îți plac articolele noastre? Înscrie-te pentru a primi newsletterul Learning Society.

Alătură-te comunității

Cum conduc liderii schimbarea organizațională?